Casele metalice pe structură metalică ușoară pot fi proiectate astfel, încît să rezulte un consum de energie foarte redus, chiar și în zonele climatice foarte reci.
Prin utilizarea profilelor perforate cu eficiență energetică crescută (Figura 1) și izolare adecvată, pot fi obținute case, a căror consum de energie să scadă sub 50% față de necesarul energetic ale clădirilor convenționale.
În structura peretelui prin simpla înlocuire a profilelor C200 pline cu profile C200 perforate, coeficientul U de transfer termic al peretelui, fără a considera stratul exterior de termoizolație rigidă, s-a modificat considerabil de la valori de peste 0,35 W/m2K în cazul profilelor C pline la valori sub 0,20 W/m2K în cazul profilelor C perforate.
Eficiența pereților prin utilizarea profilelor perforate poate ajunge la performațe similar cu cele ale pereților structurilor de lemn.
Variante de soluții sînt studiate și prezentate în [16], unele soluții asigurînd coeficient de transfer termic de 0,19 W/m2K.
Figura 2 – Soluție de perete (a) și profile C și profile C perforate în analiza termică (b) [15].
Figura 3 – Fotografie infraroșu al unui colț de perete realizat cu profile ușoare [16].
Profilele perforate, eficiente din punct de vedere termic și fonic suferă degradări de rezistență, tocmai datorate perforațiilor.
Găsirea perforațiilor ideale, care să asigure performațe energetice ridicate, dar în același timp o comportare satisfăcătoare din punct de vedere de rezistență este un subiect deschis, cercetat și în momentul de față în cadrul tezelor de doctorat în derulare din Universitatea Tehnică Cluj.
Chiar dacă nu se utilizează profile perforate, prin adoptarea unor soluții adecvate de izolare, se pot obține performanțe energetice deosebite. Casa din str. Câmpinița – București (Figura 4) a fost realizat în anul 2012 din profile C150 neperforate.
Izolația peretelui a fost realizată cu următoarele straturi: saltele din vată minerală Rockwool Rockmin Plus de 2×100 mm dispus între profilele C de perete, plăci Widiwall și termosistem exterior cu izolație de 100 mm din saltele Rockwool Frontrock Max.
Izolația acoperișului a fost realizată cu saltele din vată minerală Rockwool Rockmin Plus de 2×100 mm dispuse între profilele C de acoperiș, OSB 15 mm dispus la exterior și o izolație suplimentară de Rockwool Rockmin Plus de 100 mm sub profilele C de rezistență, într-un caroiaj din profile Rigips pentru coborîrea tavanului cu 100 mm.
În urma calculelor derulate pentru obținerea certificatul de performanță energetică la o suprafață de 208,29 m2 și un volum încălzit de 656,72 m3 a rezultat un consum anual specific de energie de 54,54 kWh/m2an față de 102,19 kWh/m2an a unei clădiri de referință, încadrarea clădirii rezultînd în clasa A de eficiență energetică, ceea ce confirmă procentul enunțat anterior de 50% de consum energetic față de necesarul energetic ale unei clădiri convenționale.
Indicele de emisii echivalent CO2 conform certificatului energetic rezultă 13,46 kg CO2 /m2an, față de 23,23 kg CO2 /m2an al clădirii de referință pentru clasa A de încadrare din punct de vedere al eficienței energetice.
În concluzie putem declara că mitul senzației de „rece ” este spulberat, casele pe structură metalică ușoară cu soluții adecvate de izolare dovedesc eficiența energetică ale acestora.
Figura 4 – Casa Dumitrache din str. Câmpinița – București, realizat cu profile ușoare
Tabel 1 – Consumuri anuale specifice de energie, Casa Dumitrache – București
Autorii documentului
Zsolt Nagy – Conferențiar, Universitatea Tehnică Cluj, Facultatea de Construcţii, Departamentul de Structuri
Cristina Câmpian – Profesor, Universitatea Tehnică Cluj, Facultatea de Construcţii, Departamentul de Structuri
Paul Perneș – Asistent, Universitatea Tehnică Cluj, Facultatea de Construcţii, Departamentul de Structuri