Autorii documentului
Zsolt Nagy – Conferențiar, Universitatea Tehnică Cluj, Facultatea de Construcţii, Departamentul de Structuri
Cristina Câmpian – Profesor, Universitatea Tehnică Cluj, Facultatea de Construcţii, Departamentul de Structuri
Paul Perneș – Asistent, Universitatea Tehnică Cluj, Facultatea de Construcţii, Departamentul de Structuri
Pentru mulți doritori de case am lansat întrebarea: În ce casă și-ar dori să-și trăiască viața și de ce? Una convențională din cărămidă sau într-o casă metalică?
Răspunsurile au fost foarte variate, în multe situații alegerea fiind influențată de mituri, ce s-au înrădăcinat în conștiința oamenilor de rînd, neavînd nici un suport științific real.
Lucrarea de față analizează unele dintre aceste mituri și adevăruri și formulează răspunsuri bazate pe metode științifice inginerești de cuantificarea răspunsului.
Articolul abordează subiectul eficienței energetice și cel al proiectării de rezistență ale caselor pe structură metalică ușoară și evidențiază răspunsuri la problemele analizate prin prisma unor exemple de case proiectate și executate, folosite ca studiu de caz.
În ce măsură vor schimba aceste răspunsuri opținile doritorilor de case în timp, rămîne ca fiecare individ să -și decidă alegerea.
Nutrim speranța că informațiile colectate în această lucrare le vor fi de ajutor.
Față de începutul anilor 2000, cînd ideea caselor pe structură metalică ușoară se lansa pe piața rezidențială din România, potențialii utilizatori priveau cu foarte mult scepticism soluțiile tehnice, care erau pacticate de multă vreme în piața Nord-Americană, Nord-Vest Europeană (țările Scandinave, marea Britanie), Australiană-Neo Zeenlandeză, Japoneză.
Criza financiară globală din 2008 a afectat puternic și piața rezidențială din România, însă se pare că mulți s-au îndreptat spre soluțiile caselor metalice realizate din profile ușoare, înregistrînd o creștere constantă a pieței în acest segment.
În momentul de față în anul 2015 constatăm o penetrare amplă a pieței românești de construcții rezidențiale cu multe firme de execuție și investitori imobiliari pe soluții de case metalice.
Una din barierele inițiale în promovarea pe piața Românească a soluțiilor de case metalice ușoare a fost legată de ideea incompatibilității structurilor de clasa 4 de secțiuni (considerate ca structuri cu ductilitate redusă) și riscul seismic ridicat al zonei, mit risipit în urma evaluării performanțelor acestor tipuri de structuri la acțiuni seismice în zone cu seismicitate ridicată, avînd accelerația terenului de 0,2g.
Utilizarea profilelor cu pereţi subţiri formate la rece de secțiuni C, Σ, U, Z în cazul acestor structuri şi dezvoltarea continuă a oţelurilor cu rezistenţe ridicate, implică rezolvarea unor probleme de proiectare deosebite, care nu sunt întâlnite în proiectarea structurilor realizate din profile de oţel obişnuite, obţinute prin laminare la cald sau prin sudarea tablelor.
Dificultățile în proiectarea acestor structuri devin și mai accentuate, prin prevederea unor fante pe inima secțiunilor C, Σ, U, Z, în vederea creșterii eficienței termice și acustice ale acestor profile (Figura 1).
De aceea concepţia de ansamblu a structurilor de case realizate din profile de oţel cu pereţi subţiri formate la rece, alcătuirea elementelor structurale, cu secţiuni simple sau compuse, metodologia şi detaliile de îmbinare, proiectarea acestora, sunt diferite faţă de structurile metalice clasice.
În consecinţă, pentru aceste structuri s-au elaborat norme de calcul şi proiectare specifice.
În vederea simplificării sarcinii proiectanților, aceste tipuri de structuri au căpătat forme prescriptive de proiectare în piața Nord Americană, unde tipologii de profile și soluții constructive pot fi selectate funcție de dimensiuni geometrice, deschideri, înălțimi.
Ulterior au fost publicate volume separate, în vederea acoperirii problematicii proiectării pe capitole de subiecte [4…13].
O încercare similară a fost și pentru piața Uniunii Europene, inițiată de asociația LSK (Europe an Ligthweigth Steel-framed Construction Association), materializată în final de o publicație cu impact redus, produsă de firma Arcelor.
Figura 1 – Profile eficiente termic și acustic (sursa www.lindab.com)
Metodele prescriptive se bazează pe aplicarea unor reguli simplificate de calcul pentru elementele structurale constituente.
Datorită numărului și densității mari de elemente componente, modelarea, analiza și calculul structurilor caselor metalice în ansamblul lor rămîne în continuare o problemă complexă, ce acționează ca barieră în promovarea soluțiilor pe piață.
Soluțiile constructive de închideri bazate pe tehnologii uscate, care au avantaje indubitabile energetice și la viteza de execuție ale acestor tipuri de case, au un comportament în exploatare diferit față de soluțiile clasice, cu care utilizatorii sunt obișnuiți, dacă ne referim la clădiri de cărămidă tencuite.
Tehnologiile uscate, ale căror pereți devin impermeabile, asigură o bună izolare termică și un microclimat diferit față de soluțiile clasice din cărămidă, care sunt permeabile (zidărie + tencuială), fiind necesar prevederea unui sistem de ventilare mecanică.
Soluțiile constructive de separarea spațiului pe orizontală (planșee intermediare) bazate pe tehnologii uscate impun tratarea cu atenție a problemelor legate de fonoizolarea și vibrațiile în exploatare ale acestora.
În cele ce urmează, cîteva din aspectele menționate mai sus vor fi discutate pe baza unor studii de caz și documentele de referință normative, ce reglemeteză proiectarea acestor tipuri de structuri.
Casele metalice pe structură metalică ușoară pot fi proiectate astfel, încît să rezulte un consum de energie foarte redus, chiar și în zonele climatice foarte reci.
Prin utilizarea profilelor perforate cu eficiență energetică crescută (Figura 1) și izolare adecvată, pot fi obținute case, a căror consum de energie să scadă sub 50% față de necesarul energetic ale clădirilor convenționale.
În structura peretelui prin simpla înlocuire a profilelor C200 pline cu profile C200 perforate, coeficientul U de transfer termic al peretelui, fără a considera stratul exterior de termoizolație rigidă, s-a modificat considerabil de la valori de peste 0,35 W/m2K în cazul profilelor C pline la valori sub 0,20 W/m2K în cazul profilelor C perforate.
Eficiența pereților prin utilizarea profilelor perforate poate ajunge la performațe similar cu cele ale pereților structurilor de lemn.
Variante de soluții sînt studiate și prezentate în [16], unele soluții asigurînd coeficient de transfer termic de 0,19 W/m2K.
Figura 2 – Soluție de perete (a) și profile C și profile C perforate în analiza termică (b) [15].
Figura 3 – Fotografie infraroșu al unui colț de perete realizat cu profile ușoare [16].
Profilele perforate, eficiente din punct de vedere termic și fonic suferă degradări de rezistență, tocmai datorate perforațiilor.
Găsirea perforațiilor ideale, care să asigure performațe energetice ridicate, dar în același timp o comportare satisfăcătoare din punct de vedere de rezistență este un subiect deschis, cercetat și în momentul de față în cadrul tezelor de doctorat în derulare din Universitatea Tehnică Cluj.
Chiar dacă nu se utilizează profile perforate, prin adoptarea unor soluții adecvate de izolare, se pot obține performanțe energetice deosebite. Casa din str. Câmpinița – București (Figura 4) a fost realizat în anul 2012 din profile C150 neperforate.
Izolația peretelui a fost realizată cu următoarele straturi: saltele din vată minerală Rockwool Rockmin Plus de 2×100 mm dispus între profilele C de perete, plăci Widiwall și termosistem exterior cu izolație de 100 mm din saltele Rockwool Frontrock Max.
Izolația acoperișului a fost realizată cu saltele din vată minerală Rockwool Rockmin Plus de 2×100 mm dispuse între profilele C de acoperiș, OSB 15 mm dispus la exterior și o izolație suplimentară de Rockwool Rockmin Plus de 100 mm sub profilele C de rezistență, într-un caroiaj din profile Rigips pentru coborîrea tavanului cu 100 mm.
În urma calculelor derulate pentru obținerea certificatul de performanță energetică la o suprafață de 208,29 m2 și un volum încălzit de 656,72 m3 a rezultat un consum anual specific de energie de 54,54 kWh/m2an față de 102,19 kWh/m2an a unei clădiri de referință, încadrarea clădirii rezultînd în clasa A de eficiență energetică, ceea ce confirmă procentul enunțat anterior de 50% de consum energetic față de necesarul energetic ale unei clădiri convenționale.
Indicele de emisii echivalent CO2 conform certificatului energetic rezultă 13,46 kg CO2 /m2an, față de 23,23 kg CO2 /m2an al clădirii de referință pentru clasa A de încadrare din punct de vedere al eficienței energetice.
În concluzie putem declara că mitul senzației de „rece ” este spulberat, casele pe structură metalică ușoară cu soluții adecvate de izolare dovedesc eficiența energetică ale acestora.
Figura 4 – Casa Dumitrache din str. Câmpinița – București, realizat cu profile ușoare
Tabel 1 – Consumuri anuale specifice de energie, Casa Dumitrache – București
Aplicarea principiilor din normele de proiectare pentru profilele cu pereți subțiri formate la rece necesită derularea unui calcul static pe un model structural.
Datorită numărului și densității mari de elemente componente, modelarea, analiza și calculul structurilor caselor metalice în ansamblul lor rămîne o problemă complexă, datorită fenomenelor ce derivă din zveltețea pereților secțiunilor din care aceste structuri se compun.
Instabilitățile locale ale pereților profilului (voalare locală sau distorsiunea secțiunii) prin interacțiunea cu pierderea stabilității generale a elementului structural, care poate avea decupări locale, sau poate fi perforat din considerente de eficiență energetică, generează situații ce complică analiza comportării structurilor și la nivel global, dar și la nivel de element constituent, pentru care instabilitatea este criteriul principal de dimensionare.
Dacă la toate acestea adăugăm imperfecțiunile geometrice (abaterile geometrice pe secțiune și pe lungime), de material (influența procesului de fabricație asupra caracteristicilor mecanice ale oțelului, afectat de ecruisare și tensiuni reziduale specifice din procesul de formare la rece) și cele rezultate din schema de încărcare (excentricități rezultate din tehnologiile specifice de îmbinare), proiectarea si execuția acestor structuri, comparativ cu cele din profile laminate la cald devine o misiune aproape imposibilă.
Fără unelte de analiză sau abace de calcul adecvate, care acoperă măcar parțial din problematicile enumerate mai sus, procesul de proiectare poate fi o barieră în promovarea acestor structuri pe piață, unde termenul de livrare și cel de execuție joacă un rol important în judecarea competitivității soluțiilor, în comparație cu produsele clasice pentru case.
Metodele prescriptive se bazează pe aplicarea unor reguli simplificate de calcul pentru elementele structurale constituente, care ar avea menirea tocmai de a simplifica procesul complex descris anterior.
Documentul de referință are incluse tabele cu încărcări admise pe tipuri principale de elemente (montanți de pereți, grinzi principale și secundare de planșeu).
Montanții C100 și C150 cu grosimi de 1,00 -1,50-2,00 mm sunt grupați pe înălțimi de nivel de 2,60-3,00-3,50 m.
Tabelele propuse sunt elaborate pe schemă statică pendulară, considerînd ambele tălpi (interior și exterior) fixate – prin acesta acceptînd ideea excluderii pierderii stabilității laterale prin incovoiere după axa slabă de inerție.
Capacitățile portante în tabelul furnizat sunt stabilite pentru încărcări de compresiune concentrate aplicate centric (excenticitate e=0) și încărcări aplicate excentric (e=h/12 și h/6), neglijînd efectul momentului încovoietor din acțiunea vîntului pe anvelopa exterioară. În caz ul profilelor utilizate pentru realizarea planșeelor, 3 tipuri sunt la dispoziție pentru configurarea soluției: C, Σ, 2U compuse care rezultă într-o secțiune I.
Gama de dimensiuni disponibile este C150-C200-C250, Σ 200-Σ 250 și I150-I200- I250 cu grosimi de 1,00-1,50-2,00 mm și oferă utilizatorului deschiderea admisă, funcție de încărcarea utilă (q=2,00 și 2,50 kN/m2) și distanța interax al grinzilor (b=400 și 600 mm).
Capacitățile portante în tabelul furnizat sunt stabilite pentru rezistența la încovoiere în cîmp și rezistența la forță tăietoare pe reazem, considerînd ambele tălpi (inferior și superior) fixate.
Detalii similare, dar mult mai amănunțite (inclusiv cu detalii de execuție) pot fi obținute din [3].
Urmînd aceste indicații, putem configura case pe structură metalică din profile ușoare cu soluțiile acoperite în detaliile furnizate.
Completările ulterioare la [3] pe capitole, abordează materialele, elemente structurale particulare și metodologiile de proiectare.
Cert este, că metodele prescriptive nu acoperă configurațiile structurale de formă oarecare. În aceste situații tot la un calcul detaliat trebuie să recurgă inginerul proiectant.
Aplicarea prescripțiilor Eurocode pentru verificarea elementelor componente ale structurilor caselor metalice ușoare, care în majoritatea situațiilor sunt de clasă 4, impune utilizarea în calcul a caracteristicilor secțiunilor eficace în locul celor brute, metodă ce acoperă problemele de stabilitate locală și distorsională în proiectarea acestora.
Modelarea, analiza și calculul structurilor caselor metalice în ansamblul lor fiind o problemă complexă, cele mai utile unelte vor fi considerate acelea, care acoperă cele mai multe din problematici prin procese automatizate de calcul.
Datorită complexității problemelor legate de înnădirea elementelor structurale, care nu au o metodă a componentelor, ca și în cazul structurilor laminate, în momentul de față nu există aplicații automatizate pentru calculul și verificarea acestora.
În consecință automatizarea procesului de proiectare cu uneltele disponibile pot acoperi numai analiza și proiectarea structurilor, fără tratarea înnădirilor.
Pentru acoperirea proiectării acestora rămîn metodele avansate de analiză (utilizarea analizei FEM), detaliile metodelor prescriptive sau metode manuale de calcul.
În modelarea, analiza și calculul structurilor caselor metalice în ansamblul lor pentru a surprinde problemele de stabilitate globală, se poate utiliza programul Consteel.
ConSteel este un mediu de analiză și proiectare care oferă o soluție completă pentru proiectarea structurilor din oțel (inclusiv unele secțiuni uzuale formate la rece) și a structurilor compozite oțel-beton.
Abordarea pe care ConSteel o oferă din punct de vedere al analizei și proiectării se bazează pe metoda generală după EN1993-1-1, care tratează modelul structural 3D ca pe un întreg în timpul întregului proces de analiză, considerînd toate legăturile elementelor structurale, așa cum ele au fost modelate de utilizator.
Cu o interfață grafică 3D spectaculoasă, utilizatorul este capabil să realizeze un model virtual foarte rapid, elementele modelate (inclusiv cele din profile formate la rece) fiind clasificate după clasele de secțiuni și după caz verificate cu secțiunea eficace.În cele ce urmează, vor fi prezentate unele din posibilitățile acestui mediu de analiză, prin intermediul unui studiu de caz.
Casa din Figura 5 prezintă o structură recent proiectată și executată în localitatea Snagov.
Solicitarea expresă a beneficiarului a fost întocmirea proiectului și realizarea casei într -un termen cît mai redus.
Dimensiunile geometrice principale ale construcției sunt: 9m lățime, 12.5 m lungime, 3 m înălțime planșeu și înălțime totală la coamă de 7.95 m.
Structura s-a proiectat la încărcările climatice și seismice corespunzătoare zonei Snagov, considerînd pe planșeul mansardei o încărcare utilă de 2 kN/m2.
Particularitatea arhitecturală a impus un parter cu foarte puține elemente structurale, fapt pentru care s -a introdus un cadru transversal și longitudinal de susținere din profile laminate.
Structura s-a realizat din profile C150x2.0 pentru montanții pereților, cu întăriri locale la colțuri și la bordările golurilor, iar pentru grinzile planșeului au fost dimensionate profile C200x2.5 dispuse la 600 mm interax. În final au rezultat 8,5 tone de confecție metalică, din care 1.3 tone re prezintă cadrul de susținere transversal și longitudinal.
Proiectul s-a realizat în 7 zile iar realizarea propriu zisă a structurii a durat circa 10 zile.
Figura 5 – Model structural de calcul vs. proiectul realizat cu profile ușoare
Modelul 3D de calcul al structurii s-a realizat in programul de analiză și calcul structural Consteel, considerînd simplificat 3 legături pendulare de stabilizare pe înălțimea montanților de pereți, menite să modeleze efectul bordărilor exterioare și interioare.
În mod identic s-au modelat grinzile de planșeu, considerînd a cîte 3 legături pendulare de s tabilizare pe deschidere.
Grinzile de acoperiș pe rol de căpriori au fost prevăzute între reazemele asigurate de legăturile prevăzute cu cîte o legătură pendulară de stabilizare.
Colțurile structurii, atît în perete cît și în acoperiș s-au contravîntuit cu fîșii de oțel, fiind definite ca elemente care pot prelua numai întindere.
Deși numărul legăturilor într -o astfel de structură în realitate este mult mai mare, ansamblul structural din Figura 5 a prezentat la analiza de stabilitate globală un răspuns foarte bun: primul element ce-și pierde stabilitatea în structură este stîlpul central din profil laminat HEA140, factorul critic de multiplicare al încărcării din combinația periculoasă (încărcări permanente+utile planșeu) rezultat fiind αcr=6,86 (Figura 6a).
Analiza de senzitivitate la flambaj scoate în evidență elementele sensibile la pierderea stabilității globale cele cu mai puține legături (căpriorii, care au fost fixate foarte rar).
Rezultatele verificărilor globale, conform metodologiei de calcul din Eurocode au indicat un grad de utilizare al elementelor de maxim 88%, acestea fiind în general profilele de bordare ale golurilor, care acumulau încărcare mai mare din cauza lipsei montanților pe suprafața de goluri.
a)αcr=6.86 b). Tplanșeu=4,66 Hz
Figura 6: Rezultatul analizei de stabilitate și cel al analizei dinamice
Este interesant de menționat faptul, că verificările de rezistență indică adecvate și profile C150x2,5 pentru grinzile de planșeu, însă în analiza dinamică apare vibrația verticală la o frecvență sub 5 Hz (Figura 6b), ceea ce poate genera efecte nedorite în exploatare în combinația încărcărilor 1,35 x permanente + 1,5 x utile.
Rezultatele analizei dinamice utilizînd profile C200x2,5 arată că aceeași formă de vibrație apare la o frecvență de 5,56 Hz, ceea ce încă este foarte aproape de pragul critic recomandat de 5 Hz.
Figura 7: Structura casei analizate în stadiu de execuție
Avînd rezultatele detaliate ale analizelor numerice, utilizînd unelte automatizate, este foarte ușor să facem o comparație, privind acuratețea cu care putem configura o casă pe structură metalică, folosind abacele oferite de [14] (vezi Figura 8).
Considerînd forța axială maximă rezultată din calcul NEd=60kN, înălțimea de nivel de 3 m și excentricitatea maximă h/6, regăsim profilul C150x2.0 utilizat în analiză pentru montanții pereților.
Procedînd în mod similar pentru grinzile de planșeu, considerînd ca și date de intrare deschiderea elementului de 4,5 m, distanța dintre rigle de 600 mm și încărcarea utilă de 2 kN/m 2, constatăm că profilele C150 au limita de utilizare 3,54 m.
În ceea ce privește selecția profilelor C200x2.00, acestea s unt la limita de utilizare de 4,44 m (probabil C200x2,50 intră în intervalul acceptabil, dar nu este acoperit de tabel), alegerea cea mai sigură fiind profilul C250x2.0 sau profile Σ200×2.00.
Tabelele din referința [14] nu ne asigură asistență în alegerea profilelor pentru realizarea acoperișului, alegerile în această situație fiind posibil să se ghideze după rezistențele la moment încovoietor, forță tăietoare și efectele locale din forța concentrată de pe reazem.
Fără o optimizare a acestor alegeri, conform calculelor derulate rezultă o structură robustă, cu rezerve de rezistență la nivel de elemente structurale, dar o atenție deosebită trebuie acordat detaliilor de îmbinare, unde informațiile din referința [3] ne pot fi de mare ajutor.
Pe de altă parte, focalizîndu-ne atenția numai asupra criteriilor de rezistență și stabilitate, utilizînd un program perfomant de calcul, aspectele privind vibrația planșeului pentru un utilizator fără experiență poate să scape, ceea ce ar putea conduce la efecte secundare nedorite în exploatare.
În concluzie privind aspectele procesului de proiectare putem declara că proiectarea structurii caselor pe structură metalică ușoară rezervă capcane pentru cei fără experiență, dar abacele de calcul în spatele cărora stă o cercetare minuțioasă, ne pot oferi soluții rapide, chiar dacă unele elemente vor fi supradimensionate cu rezerve de rezistență considerabile.
Problemele legate de înnădirile structurilor rămîn în continuare puncte nevralgice, unde soluțiile standardizate și încercate pot reprezenta calea accesibilă adoptate în soluțiile proiectate.
Figura 8: Tabel de selectare pentru montanți de pereți și rigle de planșee
Lucrarea de față analizează mituri și adevăruri privind eficiența energetică și unele aspecte privind proiectarea caselor pe structură metalică ușoară.
Autorii articolului printr-un exemplu realizat de casă pe structură metalică ușoară, demonstrează că acestea pot fi proiectate astfel, încît să rezulte un consum energetic foarte redus, chiar și în zonele climatice foarte reci.
Prin utilizarea profilelor perforate cu eficiență energetică crescută sau soluții și detalii de izolare termică adecvată, pot fi obținute case, a căror consum de energie să scadă la 50% față de necesarul energetic ale clădirilor convenționale, acestea fiind încadrate în clasa A de consum energetic.În privința proiectării, modelarea, analiza și calculul structurilor caselor metalice în ansa mblul lor rămîne o problemă complexă, datorită fenomenelor ce derivă din zveltețea pereților secțiunilor.
Instabilitățile locale ale pereților profilului (voalare locală sau distorsiunea secțiunii) prin interacțiunea cu pierderea stabilității generale a elementului structural, care poate avea decupări locale, sau poate fi perforat din considerente de eficiență energetică, generează situații ce complică analiza comportării structurilor și la nivel global, dar și la nivel de element constituent, pentru care instabilitatea este criteriul principal de dimensionare.
Metodele prescriptive pot fi o alternativă pentru simplificarea procesului de proiectare, în cazul unor structuri, ai căror arhitectură este acoperită de soluțiile tipizate în documentele normative disponibile la ora actuală.
S-a prezentat o aplicație care tratează modelul structural 3D ca pe un întreg în timpul întregului proces de analiză, considerînd toate legăturile elementelor structurale, așa cum ele au fost modelate de utilizator, efectuînd ve rificările elementelor structurale prin considerarea secțiunii eficace.
Chiar dacă procesul de analiză este automatizat, proiectarea structurii caselor pe structură metalică ușoară rezervă capcane pentru cei fără experiență. Problemele legate de înnădirile structurilor rămîn în continuare puncte nevralgice, pentru care încercările de laborator și metodele avansate de calcul oferă rezolvări pe moment.
[1] Case Study: Constantin’s Family House, Ploiesti, Romania, Access Steel information portal, SP024a-EN-EU, 2004.
[2] Dubina, D., Fulop, L., Aldea, A., Demeteriu, S., Nagy, Zs., Seimic performance of Cold- formed Steel Framed Houses, Proceedings 5 th International Conference on Behaviour of Steel Structures in seismic areas – STESSA 2006, 14-17 August 2006, Yokohama, Japan, Taylor&Francis / Balkema, London, 2006, (Eds. F.M. Mazzolani, A. Wada), pp. 429-435
[3] Prescriptive Method for Residential Cold-Formed Steel Framing, AISI, 2000.
[4] Standard for Cold-Formed Steel Framing – General Provision (2007), AISI S200-07, American Iron and Steel Institute
[5] Standard for Cold-Formed Steel Framing – Product Data (2007), AISI S201-07,American Iron and Steel Institute
[6] Standard for Cold-Formed Steel Framing – Floor and Roof System Designs (2007), AISI S210-07, American Iron and Steel Institute
[7] Standard for Cold-Formed Steel Framing – Wall Stud Design (2007), AISI S211-07, American Iron and Steel Institute
[8] Standard for Cold-Formed Steel Framing – Header Design (2007), AISI S212-07, American Iron and Steel Institute
[9] Standard for Cold-Formed Steel Framing – Lateral Design (2007), AISI S213-07, American Iron and Steel Institute
[10] Standard for Cold-Formed Steel Framing – Truss Design (2007), AISI S214-07, American Iron and Steel Institute
[11] Standard for Cold-Formed Steel Framing – Code of Standard Practice (2005), American Iron and Steel Institute
[12] Standard for Cold-Formed Steel Framing – Prescriptive Method for One and Two Family Dwellings (2007), AISI S230-07 American Iron and Steel Institute, Washington, D.C.
[13] Cold-Formed Steel Framing Design Guide, D110-07, (2007), American Iron and Steel Institute, Washington, D.C.
[14] European Ligthweigth Steel framed Construction, Published by Arcelor, printed by Victor Buck, 2005, ISBN 2-9523318-2-0
[15] WP 6 – Guidance for architecst and engineers on energy efficient solutions in steel: Design guidance on energy and thermal improvements for residential buildings, RFSR- CT- 2008-00038, University of Aachen
[16] Knowledge in the use of steel-intensive dry construction systems in housing, Reaseach Fund for Coal and Steel – Final report, 2004
[17] SR EN 1993-1-3, Eurocod 3: Proiectarea structurilor de oţel Partea 1-3: Reguli generale Reguli suplimentare pentru elemente structurale şi table formate la rece, ASRO, 2007
[18] SR EN 1993-1-5, Eurocod 3: Proiectarea structurilor de oţel. Partea 1-5: Elemente structurale din plăci plane solicitate în planul lor, ASRO, 2007.
[19] www.consteelsoftware.com
mai jos poti sa vezi clar ce inseamna sa construiesti si sa traiesti intr-o casa cu structura metalica
Locuinta proiectata este o constructie P+1E avand dimensiunile maxime in plan 12.30 x 13.15 m cu un spatiu de locuit de 156,54 m² si o aria desfasurata de 248,69 m².
Un loc de parcare in carport de 19,37 m², Acoperire – sistem terasa circulabila.
Casa este disponibila în variantele „la rosu” „semifinisat” si „la cheie”
O solutie tehnica ce satisface rapid nevoia de spatii de cazare a migrantilor.
Kit-urile de structura metalica sunt livrate dintr-o singura sursa si asigura incepand de la proiectare, monitorizarea calitatii uzinarii, adaptarea organelor de asamblare cat si transportul.
Structura metalica usoara, Calitatea materiei prime a structurilor metalice este S350GD-Z275MA,
Imbinarile profilelor sunt realizate prin elemente preambutisate utilizand 4 suruburi autoforante de provenienta elvetiana.
Kit-urile de structura metalica sunt livrate dintr-o singura sursa si asigura incepand de la proiectare, monitorizarea calitatii uzinarii, adaptarea organelor de asamblare cat si transportul.
Casa cu consum de energie aproape 0 / Nzeb (Nearly zero energy building) – Conceptul de casa in varianta de structura prefabricata metalica din profile de tabla zincata – constructie in desfasurare 2017 Arges, Romania
ia in calcul Avantajele Romeho.ME si BONUSUL gandit special pentru tine
timelaps-uri cu poze din santier, prezentari video de proiecte, articole de specialitate ale aplicatiilor realizate de noi, romeho.ME
